Recenzie: „Confess” – Colleen Hoover

Bună dimineața, suflete frumoase!!

În urmă cu aproximativ două săptămâni, una dintre autoarele mele preferate, Colleen Hoover, a lansat un nou roman stand-alone, „Confess”. E inutil să vă spun că l-am așteptat cu atât de multă nerăbdare încât a fost achiziționat în prima secundă a lansării și citit cu cea mai mare viteză înainte. :))

Am citit absolut toate romanele acestei minunate scriitoare și de fiecare dată continuă să mă uimească cu ideile ei inovatoare. Fiecare serie, fiecare roman al ei a avut ceva aparte, ceva care a diferențiat-o de celelalte scriitoare. Seria „Slammed” a avut poezia slam și The Avett Brothers, „Maybe Someday” a avut colaborarea cu artistul Griffin Peterson – un soundtrack nemaipomenit oferit romanului (dragi edituri din România, traduceți, vă rugăm și romanul acesta!!!), iar în vederea lansării romanului „Confess”, scriitoarea a colaborat cu artistul Danny O’Connor, care a creat toate minunatele picturi pe care le găsim prin paginile acestui roman.

confess

E Colleen Hoover, dragilor, așa că avem o poveste de dragoste care ne întrece orice imaginație și orice graniță posibilă a durerii și fericirii.

About: „Auburn Reed has her entire life mapped out. Her goals are in sight and there’s no room for mistakes. But when she walks into a Dallas art studio in search of a job, she doesn’t expect to find a deep attraction to the enigmatic artist who works there, Owen Gentry.

For once, Auburn takes a risk and puts her heart in control, only to discover Owen is keeping major secrets from coming out. The magnitude of his past threatens to destroy everything important to Auburn, and the only way to get her life back on track is to cut Owen out of it.

The last thing Owen wants is to lose Auburn, but he can’t seem to convince her that truth is sometimes as subjective as art. All he would have to do to save their relationship is confess. But in this case, the confession could be much more destructive than the actual sin…”

ME: De fapt… nu știu ce și cum și mai ales, cât să vă povestesc pentru a vă convinge să citiți acest roman și totuși, să nu vă dezvăluiesc prea multe pentru a mai reuși atunci când citiți, să găsiți lucruri noi, lucruri care să vă surprindă și să vă încânte.

Auburn și Owen.

Dar mai întâi au fost Auburn și Adam. Vă spun cu sinceritate că este primul roman pe care l-am întâlnit și a reușit să mă facă să plâng lacrimi amare încă din primul capitol, încă din primele pagini. E o poveste devastatoare între doi tineri, doi copii mai degrabă, care vor fi despărțiți de o boală necruțătoare, dar și de familiile care nu înțeleg că, deși au doar 15 ani, iubirea lor e importantă și puternică.

“How can a fifteen-year old girl defend her love when that love is dismissed by everyone? It’s impossible to defend yourself against inexperience and age. And maybe they’re right. Maybe we don’t know love like an adult knows love, but we sure as hell feel it.”

E cu adevărat heart-wrenching să asiști la ultimele lor minunate împreună, înainte ca Auburn să fie nevoită să se întoarcă acasă. Adam nu mai are mult de trăit, familia lui dorește ca tot acest timp să-l petreacă împreună și nu cu o fată care, conform mamei lui Adam, îl va uita peste o lună sau un an…

Erau copii, erau îndrăgostiți, dar moartea îi pândea din umbră… Visau împreună cu ochii deschiși la cum ar fi ajuns viața lor dacă ar fi avut tot viitorul în față și au realizat că din toate acele planuri, unui singur mai putea fi realizat: să fie primul/prima și singura din viața celuilalt. Erau copii și nu știau prea multe… știau doar că se iubeau și a face dragoste și a păstra această amintire pentru toată viața nu era un lucru greșit, deși erau atât de mici…

Mi s-a rupt inima pentru Auburn pentru că ea va trebui să trăiască cu aceste amintiri, dar mă bucur că Adam, deși a petrecut puțin timp pe Pământ, a reușit să cunoască și să se bucure de sentimente atât de frumoase și puternice precum dragostea.

Cei doi aveau un mic joculeț… „Tell me something about yourself that no one else knows. Something I can keep for myself.” Un fel de confesiuni care le vor aparține doar lor și nimeni niciodată nu le va ști…

E extrem de dureroasă despărțirea lor…

„I love you so much. I’ll love you forever. Even when I can’t.”
„And I’ll love you forever. Even when I shouldn’d.”

Aceste declarații cred că sunt suficiente ca să vă faceți o idee despre suferința acestor copii… despre magnitudinea sentimentelor lor… despre golul pe care o va însoți pe Auburn pentru tot restul vieții ei…

Doar că… deși încă nu știa, o parte din Adam va fi pentru totdeauna cu ea… Și poate ăsta e singurul lucru care o va face să meargă mai departe, singurul lucru în jurul căruia viața ei se va dezvolta.

La 21 de ani, o regăsim pe Auburn în Dallas, în biroul unui avocat, care pentru serviciile de care are ea nevoie, încasează o mulțime de bani pe care încă nu-i are. Lucrează la un salon, dar banii pe care îi face acolo nu sunt suficienți pentru chirie și alte cheltuieli, dar și pentru a putea plăti avocatul. Așa că atunci când vede un afiș pentru un job pe ușa unei clădiri, nu e de mirare că rămâne pe loc. Dar… nu e o simplă clădire… fiecare bucățică și colțișor de geam e acoperit de hârtii ce conțin confesiuni…

„Every day I’m grateful that my husband and his brother look exactly alinke. It means there’s less of a chance that my husband will find out that our son isn’t his.”

„I haven’t spoken to my children in four months. They’ll call on holidays and my birthday, but never in between. I don’t blame them. I was a horrible father.”

„Sometimes I wonder if being dead would be easier than being his mother.”

sunt doar câteva exemple… Confesiuni despre care trebuie să știți că sunt reale, Colleen Hoover le-a primit sub forma anonimității de la diverse persoane… Încă o idee originală și nemaipomenită 🙂 Idee pe care însuși personajul nostru, Owen, a folosit-o pentru a se inspira în vederea realizării picturilor sale.

Și idee care parcă parcă are o legătură cu joculețul lui Adam, nu?! „Tell me something…”

Cine e Owen?! Proprietarul clădirii, al galeriei de artă CONFESS care se află de fapt în spatele acelor geamuri curioase, pictor și cel care avea nevoie disperată de ajutor. Când a văzut-o pe Auburn în fața ușii lui, a implorat-o să lucreze pentru el… o singură seară pentru 200$. Poți să fii nebun să refuzi o asemenea ofertă și, deși având o mulțime de rezerve în privința tânărului, Auburn a acceptat. Ce nu știa ea e că… Owen o cunoștea… dar nu-i putea spune de unde…

“They are the past and this is the present, and Auburn is… somehow both. She would be shocked if she knew how much of her past has affected my present, which is why I won’t be sharing the truth with her. Some secrets should never turn into confessions.”

Când i-am aflat povestea lui Owen, am făcut imediat legătura și am avut ceva bănuieli, dar deși poate am știut linia principală, au fost multe mărunțișuri care m-au uimit.

“Sometimes I miss them so much, it hurts me right here. It feels like someone is squeezing my heart with the strength of the entire goddamn world.”

Nu e insta-love între cei doi… au chimie, da… Dar amândoi ascund atât de multe lucruri…

“I’m losing track of the lies I’m telling her, and lying to someone like her isn’t normally something I would do. But I don’t know how to tell her the truth…
I’ve never felt stronger than I feel when I’m with her. I’ve never felt like I had a purpose like I feel when I’m with her. I think about the first words I said to her when she showed up at my door. “Are you here to save me?”

Romanul este caracteristic stilului lui CoHo. Nu este o carte cu scene fierbinți (Auburn n-a mai fost cu nimeni altcineva în afară de Adam), dar este un roman plin de sentimente reale, puternice și copleșitoare. Este genul acela de poveste care te frânge pentru a te putea lipi la loc. Este un roman de dragoste despre puterea de a supraviețui, despre curaj, minciuni, adevăruri, confesiuni, vindecare și mai ales, destin.

“He kisses me like I’m his canvas.”

Puterea destinului este cea care îi aduce împreună pe Owen și Auburn. Cum altfel poți numi faptul că s-au (re)găsit după șase ani într-unul dintre momentele grele ale vieții lor?! Iar acum șase ani… cele mai întunecate momente ale vieții lor i-au plasat în același loc în același timp… dar doar Owen era cel care știa această parte a poveștii lor… și din păcate, așa cum reiese și dintr-unul dintre citatele de mai sus, acesta va fi un secret pe care nu i-l va dezvălui niciodată…

“No one deserves you like I do.” …
“No one sees you like I do.” …
“No one understand you the way I do.” …
“No one makes your heart beat like I do.” …
He presses his palm against my heart. “And no one else deserves to be inside you if they can’t get there here first.”

Ce o mai ține legată pe Auburn de familia lui Adam?! De ce are nevoie de avocat?! Cine este Trey?! Și mai important, cine este AJ?! Care este legătura dintre Owen și fratele lui Adam?!

“Sometimes we don’t get second chances, Owen. Sometimes things just end.”
He winces. “We didn’t even get a first chance.”

Care este legătura dintre o altă amintire, fizică de data aceasta, pe care o are Auburn de la Adam și Owen?! Ce semnificație are pictura de mai jos?!

confessart

Hmmm…. Sunt atât de multe lucruri despre care aș putea să vă spun și totuși… cred și sper că este suficient atât. Povestea lui Owen și Auburn este complicată… nu vor putea fi cu adevărat împreună până când multe adevăruri nu vor ieși la suprafață… Auburn va fi cu altcineva… nu din plăcere, ci mai mult din obligație, din dorința de a obține singurul lucru pe care-l dorea mai mult pe lumea aceasta, în afară de Owen… Iar Owen are proprii lui demoni împotriva cărora trebuie să lupte pentru a putea fi ceea ce are nevoie Auburn să fie. Dar greșeli sunt făcute… și povestea lor începe ușor ușor să intre pe făgașul normal…

“I’m scared I’ll never feel this again with anyone else,” I whisper.
He squeezes my hands. „I’m scared you will.”

Încă sunt supărată de alegerile lui Owen… că Auburn nu află de unde și cum o cunoaște… lucrurile, timpul pe care acesta i le-a oferit în ultimele clipe ale lui Adam… Poate că așa a fost cel mai bine, poate ar trebui să am încredere în alegerile lui… dar asta nu mă va opri să mă întreb „oare…?!”

“We’re far from being strangers, Auburn.”

opposites_attract_print2

Editura Epica a tradus deja două romane ale acestei minunate scriitoare, iar un al treilea este în lucru… Sper ca în viitor să ia în considerare și traducerea acestui roman.

EmM

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Recenzii și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Recenzie: „Confess” – Colleen Hoover

  1. Denisa zice:

    Hmmm… ai putea si ai avea atatea lucruri sa ne spui despre… si totusi nu o faci! M-ai facut suuper curioasa! 😀
    Cum ti-am mai spus C. Hoover este una din favoritele mele! E una din autoarele care-mi ajunge la inima, ma zdruncina, ma sfasie, si apoi ma monteaza la loc! Ador stilul ei, ador cartile profunde cu care ne bucura inimile! ❤
    SPER din suflet sa apara si la noi cartea asta!!!
    P.S. Hai sa facem o petitie! 😉

    Apreciază

    • Emma zice:

      Facem facem 😀 oricum, am postat si pe grup la Epica sugestia ;;)

      Nu am spus mai multe pt ca pe baza acelor multe lucruri marunte e construita povestea…. E ca un puzzle cu multe piese mici 🙂 crede.ma ca nu vei regreta daca vei citi romanul, stiu ca nu esti chiar incantata cand nu sunt traduse romanele, dar zic sa faci o exceptie acum pt ca merita din plin!!!

      Apreciază

  2. Pingback: Writers&their Books: Colleen Hoover | navigand printre suflete

  3. Pingback: Cât și Ce am citit în 2015?! Cele mai iubite Romane ale Anului! | Navigand printre Suflete

  4. Pingback: People’s Choice Awards: Books – Cărțile câștigătoare ale anului 2015 | Navigand printre Suflete

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s