Recenzie: „Until you” (#1.5 The Fall Away) – Penelope Douglas

Ce mai faceți, suflete frumoase?! Eu sunt aici, scriindu-vă… încercând, cel puțin… Tocmai am terminat ceva extraordinar de citit și tare mi-e greu să mă adun… Sper să reușesc să vă spun tot ce am pe suflet, indiferent cât de multe cuvinte s-ar strânge. Sper să reușesc să nu vă dezvălui prea multe. Sper să-mi găsesc cuvintele.

Acum ceva timp vă postam recenzia primului volum din seria „The Fall Away” a scriitoarei Penelope Douglas. „Bully” sau „Intimidare”, pe limba noastră. Era un roman de care mă apucasem într-o doară ca să pot adormi, în principiu. N-am adormit până nu l-am terminat, bineînțeles. Oare când reușesc eu să las o carte din mână până n-o citesc cap-coadă?! Îmi plăcuse suficient cât să mă intereseze întreaga serie, dar nu atââââtt de mult încât să-mi pun sufletul în ea. Aveam câteva mici nemulțumiri, îmi plăcuseră unele personaje, altele mai puțin, dar în principiu, povestea celor doi, Tate și Jared, fusese destul de antrenantă cât să nu regret achiziționarea cărții. Eram fericită că există un al doilea volum și un al treilea și că seria va continua… și eram și mai fericită pentru că al doilea volum, era din perspectiva lui Jared. Pentru că dacă povestea lui Tate era despre a fi victimă, despre cum să ripostezi & co, tare curioasă aș mai fi fost cum era să fii în mintea vânătorului. Și OMG!! Am fost răsplătită din plin!!

Despre roman:
***This novel contains graphic sexual content and harsh language. It is only appropriate for adult readers age 18+. (mda, este o avertizare necesară, btw)

„Have you ever been so angry that hitting things felt good? Or so numb that you actually felt high? The past few years have been like that for me. Traveling between fury and indifference with no stops in between.
Some people hate me for it, while others are scared of me. But none of them can hurt me, because I don’t care about anything or anyone.
Except Tatum.
I love her so much that I hate her. We used to be friends, but I found out that I couldn’t trust her or anyone else.
So I hurt her. I pushed her away.
But I still need her. The sight of her centers me, and I can pool all of my anger into her. Engaging her, challenging her, bullying her…they are my food, my air, and the last part of me that feels anything human.
But she left. She went to France for a year, and came back a different girl.
Now, when I push, she pushes back”

Gândurile mele: Romanul ăsta TREBUIE să fie tradus și la noi!! E absolut necesar să citim și povestea lui Jared pentru a înțelege tot ce s-a întâmplat în primul volum.

Și înainte să spuneți sau să credeți altceva… Nu, nu este doar Bully din perspectiva lui Jared. Nici pe departe! Da, avem scenele cheie din primul volum, dar vă asigur că, recitindu-le, nu veți simți nici pe departe ce ați simțit când le-ați citit prima dată. Avem povestea lui Jared, fragmente din copilărie, adolescență, avem amintiri dureroase, avem dorințe fierbinți, avem frământări din adâncuri! Avem un milion de lucruri și cu siguranță, nu avem Bully! Îl avem pe Jared, dezbrăcat de secrete!! Jared nu era un vânător, nu era inuman și nici nesimțit. Vroia doar să uite, să se detașeze, să poată trăi fără să audă în permanență vocea tatălui său în cap și fără să vadă tot timpul în fața ochilor chipul fetei pe care o iubea și o ura în același timp.

Citind romanul, efectiv m-am simțit a fi un mic mecanism din corpul lui Jared. M-am infiltrat în creierul lui și mai ales, în inima lui. Am iubit și am urât cu o pasiune la fel de mare ca a lui. Mai îmi lipsea instrumentul ca să pot să fiu în pielea lui în întregime, aia a fost singura senzație pe care am pierdut-o, dar tocmai acele faze m-au amuzat maxim. Mda, un pic de grosolănie băiețească, dar hei, suntem în corpul unui băiat plin de hormoni, să nu uităm asta!! Dar cred că tocmai aceste scene, vocabularul, senzațiile inspirate, gândurile, toate l-au transformat pe Jared într-un personaj veridic!!

“You’re poisonous, toxic, bad for my health. You’re greedy, sly, way too stealth. You hurt me, use me, mistreat and abuse me. But your apologetic eyes, As you tell your lies, Draw me back in, And I forgive every sin. I take you back, Your love is my crack. I’m clearly a masochist, You’re my personal terrorist. My tormentor, My lover, My bully, My friend.”

M-am simțit pierdută alături de el, neiubit, rănit, abandonat, trădat, lipsit de încredere. Mi-am frământat gândurile și sentimentele, am încercat să renunț la ea, la drogul ăla nenorocit, dar era imposibil. Am retrăit alături de el toată săptămânile din acea vacanță petrecută la tatăl său. M-a durut la fel de mult ca pe el. Cicatricile de pe spate, lipsa afecțiunii mamei, durerea de a-și vedea fratele prin ce trece, neputința, pierderea celei mai bune prietene și a singurei fete pe care avea s-o iubească vreodată…

“I want to touch you,” I whispered against her lips. “I want to feel what’s mine. What’s always been mine”

Fără ea n-avea sens, dar ea în viața lui era un lucru imposibil. O rănise, o îndepărtase de el prin cele mai crude mijloace, o făcuse să-l urască și totuși, nu putea să scape de dependența de ea. Dacă n-o vedea, dacă nu era în preajma ei, nimic n-avea sens. Ziua de mâine n-avea niciun farmec și nici n-o dorea să vină.

“I love you more than myself,” I told her, “more than my own family, for Christ’s sake. I don’t want to take another step in this world without you next to me.”

Dar și când s-a dat pe brazdă și a realizat că a pierdut ani, în care povara sufletească i-ar fi fost mult mai mică dacă ar fi împărtășit-o cu ea…

“It’s the moment when you know that you can have what you want if you’re only brave enough to say so. It’s a split second when everything can change, but you pussy out because you’re too afraid to risk the rejection.”

Pierduse ani de iubire, ani de liniște… Așa că luptă pentru ea, pentru ei! O vrea! Ea fusese dintotdeauna a lui, iar el… al nimănui altcuiva!

“My heart only beat for her, and I’d rather spend my life hating, loving, fucking, and breathing her than losing her.”

Finalul romanului, discursul lui în fața atâtor persoane… oooo… cea mai frumoasă declarație de iertare, de iubire care ar fi putut fi făcută vreodată!!

“Now, I could go on about mommy didn’t love me and daddy hit me, but who doesn’t have a story, right?” I asked. “There are times when we can blame a situation on others, but we own our reactions to them. There comes a point where we are the ones responsible for our choices and excuses don’t carry weight anymore.”

“I can’t change the past, Tate. I wish I could, because I’d go back and relive every day that I existed without you, and I’d make sure that you smiled.” My eyes burned with regret, and I saw the pools in her beautiful blues, too. “Every minute of my future belongs to you.”

Aflăm despre copilăria lui, despre viața lui, despre ce s-a întâmplat cu el în perioada cât Tate a fost în Franța, toate încercările, toate durerile. Avem parte mult mai mult de prezența tatălui lui Tate, mă bucur pentru tot ce a făcut pentru Jared. Avem parte de scene în plus cu cei doi, scene amuzante, pline de durere sau iubire, avem de toate!!

În sfârșit, m-am simțit bine în legătură cu mine însămi că-mi plăcuse tare mult de Madoc în primul volum. Era un tip super fain, arăta bine, umor din cale afară! Dar acum mai știu și că a fost un adevărat prieten chiar dacă a mai încasat câte un pumn în maxilar sau în ochi… A pus piciorul în prag de câteva ori și punctul pe „i” cum nimeni altcineva n-ar fi putut s-o facă. I-a fost alături la bine și la rău, a încasat-o de la Jared, dar a și împărțit o mulțime de pumni alături de și pentru el. A riscat să-l calce pe coadă, dându-se la Tate. A făcut tot ce trebuia făcut pentru a-l scoate pe Jared din carapacea lui, pentru a-l face să reacționeze și să lupte pentru ceea ce-și dorea cu adevărat!

Iar K.C., ei bine, mi-am recăpătat respectul pentru fata asta! Am condamnat-o mult în primul volum. Pe drept sau nu! Am înțeles că e rănită și trebuia să riposteze, dar Jared chiar era tipul potrivit pentru un rebound?! Mai ales când știa foarte bine cât și cum o rănise pe Tate… și culmea, și spusese de atâtea ori că poate între ei e și altceva în afară de ură. Aparențele înșeală de foarte multe ori și mai ales, în cazul lui K.C. Am detestat faptul că, deși amândouă au spus că relația cu Jared nu le va influența relația, a fost foarte clar că fetele s-au îndepărtat. Și mi-a părut pentru asta citind Until you. Nu-mi place că Tate nu a aflat adevărul naturii relației dintre ea și Jared… Nu-mi place că nici măcar Jared nu i-a spus, dar asta e… K.C. a profitat de relația cu Jared, dar de asemenea, pe lângă propriile beneficii, se gândea și la Tate. Ca și Madoc, vroia reacții din partea lor…

Fiind prietenii lor cei mai buni, era oarecum de datoria lor să acționeze într-un fel sau altul pentru a-i face să reacționeze! Și au reușit amândoi, din plin! Good for you, guys!! Abia aștept să încep Rival – povestea lui Madoc și abia aștept ianuarie pentru a citi Falling Away, povestea lui K.C.

Și… Jax… un alt fel de Jared?! Super! Sexy, încrezător în el și funny! Mi-a plăcut foarte mult ultimele capitole în care ne-am bucurat mai mult de prezența lui! Dar… mai multe despre el în volumul dedicat lui K.C.

Și când te gândești că acest roman n-ar fi fost scris niciodată dacă scriitoarea n-ar fi cedat rugăminților fanilor… Ar fi fost o pierdere enormă!! I se potrivește mult mai bine să se strecoare în gândurile unui băiat, să vorbească și să se comporte ca unul. Chiar dacă vocabularul e… pe alocuri, „mai băiețesc”… chiar dacă visele (cu ochii deschiși sau închiși) sunt cu adevărat hot… chiar dacă scenele de sex sunt cu muuuuuuullllttt mai bine descrise decât în Bully… Merită, merită, merită!! Fucking worth it!!

Aprilie 2015 ne va aduce Aflame, o continuare a poveștii lui Tate și Jared, unde vom găsi toată gașca reunită!! Abia aștept și sper ca cuplul meu să nu-mi dea prea mari bătăi de cap!!

EmM