Recenzie: „Mulțumesc pentru amintiri” – Cecelia Ahern

Cecelia Ahern s-a născut în 30 septembrie 1981, la Dublin, Irlanda. Este fiica fostului prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, iar înainte de a deveni scriitoare a obținut licența în jurnalism și comunicare media la Colegiul Griffith din Dublin. Și-a început cariera literară în anul 2002, odată cu apariția romanului P.S. Te iubesc, care a devenit rapid un bestseller, atât în Irlanda, cât și în restul lumii. În prezent este căsătorită și mamă a unei fetițe, dedicându-și o mare parte din timp scrisului și donând periodic în scopuri caritabile sume obținute din drepturile de autor. Printre titlurile de mare succes se numără Prietenul nevăzut, Suflete pereche, Cadoul, Cartea viitorului, Mulțumesc pentru amintiri.

DSCF0057resize
Descrierea de pe coperta: Joyce Conway supravietuieste unui accident teribil si unei casnicii ratate. Justin Hitchcock tine prelegeri despre arta, este divortat, nelinistit si accepta sa doneze sange doar pentru a impresiona o doctorita frumoasa. Povestea lor pare sa nu aiba nimic in comun, si totusi o legatura indestructibila se creeaza intre ei, scotandu-i din aerul comun al cotidianului. Odata iesita din spital Joyce isi da seama ca viata ei s-a transformat intr-un sir continuu de amintiri care nu-i apartin si este coplesita de un puternic sentiment de deja-vu. Isi aminteste experiente netraite, lucruri necunoscute si viseaza neincetat o fetita blonda facand piruete. Justin Hitchcock devine din profesor detectiv, incercand sa descopere persoana a carei viata a salvat-o si care acum il copleseste cu mesaje. Cum se va sfarsi oare aventura celor doi?

Vocea editorului: Multumesc pentru amintiri. Original, simplu si incarcat cu emotie. Cecelia Ahern tese un nou basm care te pune fata in fata cu situatii nebanuite, personaje fermecatoare si ofera o noua definitie legaturii dintre doi oameni.
„O scriere ambitioasa si in acelasi timp poetica” (Daily Telegraph)

Parerea mea: Hmm… o carte minunata, cu siguranta! Am devorat-o la propriu, in vreo 3ore, fara sa respir, sa clipesc sau sa privesc in alta parte. Putea fi si cutremur, cred, ca nu aveam de gand o sa las din mana! O poveste romantica cu happy-end, cum numai in basme mai intalnesti sau in… romanele Ceceliei Ahern. Un subiect sensibil si rar-intalnit, este dezbatut in aceasta carte – legatura care se creeaza intre doua persoane in urma unei transfuzii de sange. Nu am citit nimic despre acest subiect pana acum, cred ca e doar pur fictiune, dar nu pot sa nu ma gandesc la numeroasele subiecte tabu asemanatoare dezbatute pe seama transplanturilor, in special cele de inima… Exista numeroase dezbateri pe aceasta tema, numeroase marturii asa ca tind sa le cred a fi adevarate…

Asa cum ati citit mai sus, personajele principale sunt Joyce si Justin, doua persoane mature ce se afla la capatul drumului pe care il parcursesera pana atunci si la inceputul unuia nou… Fiecare isi incheie casnicia esuata si decid sa o ia de la capat. Legatura lor se creeaza, asa cum am mai spus, prin intermediul transfuziei de sange – Justin doneaza sange pentru a impresiona o doctorita, desi lui ii era groaza de sange, iar Joyce, in urma unui accident, are nevoie de sange, sangele lui. Drumurile lor se intersecteaza de cateva ori, dar numai citind carte veti afla daca acestea vor fi doar intamplari sau povestea va avea si un final.

Poate va intrebati de ce „Multumesc pentru amintiri”?! Are titlul vreo semnificatie anume?! Da, are si va invit sa-l descoperiti! Sunt convinsa ca o sa va placa!

O poveste minunata, pagini intregi de ras, dar si cateva lacrimi strecurate pe la altele. O poveste despre pierderi si daruri, despre regasiri si amintiri, despre cat de minunata poate fi viata daca stii cand sa pui punct lucrurilor care te-au facut nefericit si sa urezi „bun-venit” unei carari ce se deschide in fata ta…

„Lacrimi fierbinţi îmi curg pe obrajii care mă dor de la atâta râs şi le apăs cu mâinile ca să le opresc. Înţeleg cât de apropiate sunt fericirea şi tristeţea. Atât de strâns legate, separate de o linie atât de fină care în mijlocul emoţiilor tremură, trecând de linia de demarcaţie în teritoriul opus. Mişcarea e neînsemnată, precum firul subţire a unui păianjen care tremură sub un strop de ploaie.” (citat din carte)

S.I. Multumesc pentru toate amintirile mele din copilarie, datorita tie am trecut prin zeci si sute de intamplari hazlii, numai bune de povestit nepotilor!! Mi-ai facut copilaria mai frumoasa.

G. Multumesc ca ai existat si ca ai fost langa mine atunci cand am avut parte de prima mare adevarata dezamagire, datorita tie am mers mai departe, am stiut sa zambesc si pot acum sa rad, dand dreptate vorbelor tale – „era doar o copilarie”!!

C.G. Multumesc ca ai fost tot timpul langa mine, ca m-ai indrumat, ca m-ai invatat sa ma bucur de viata in orice moment. Multumesc ca mi-ai sustinut toate nebuniile, ca m-ai criticat atunci cand a fost nevoie si ca m-ai sustinut in (aproape) orice, chiar daca nu ai fost mereu de acord cu mine (adica aproape niciodata :D)

C.V. Multumesc ca m-ai crescut si m-ai invatat sa ma comport, sa vorbesc, sa invat. Multumesc ca m-ai pus pe mine intotdeauna inaintea ta si ca mi-ai oferit tot ce ai avut mai bun.

M. N. L. C. D. D. Multumesc, fetelor, pentru tot ce-a insemnat copilaria si adolescenta mea!!

L.M. Multumesc pentru o vara minunata si pentru zambete si pentru lacrimi!

D. Multumesc pentru ca alaturi de tine m-am maturizat!

A. Multumesc pentru ca alaturi de tine mi-am cunoscut limitele si pentru ca am realizat ce-mi doresc de la viata!

N. Multumesc. Pentru amintiri, bune… rele… Multumesc.

B. si A. Multumesc pentru 4ani minunati, in care mi-ati fost alaturi si mi-ati ascultat toate lacrimile si zambetele. Imi pare rau ca nu mai suntem la fel.

A. Multumesc pentru ca faci parte din etapa maturizarii mele, pentru ca mi-ai insuflat curaj si neinfricare, pentru ca datorita tie am devenit cu adevarat pasionata de …… si pentru ca m-ai facut sa ma simt ca fac parte dintr-o familie, chiar daca am fost nou-venita si chiar daca s-a destramat destul de repede.

F. Multumesc pentru ca de atatia ani faci parte din viata mea, multumesc ca mi-ai suportat nebuniile, multumesc ca ai fost alaturi de mine mereu, multumesc ca nu m-ai criticat, ci doar ai fost acolo. Sper sa mai fii multi ani de aici inainte.

P. Multumesc pentru o iubire minunata si pentru clipe de neuitat. Multumesc pentru o iubire de vis si multumesc pentru ca te gandesti la un viitor, al nostru.

Sunteti multi carora trebuie sa va multumesc pentru amintiri… multi si multe care ati trecut prin viata mea si v-ati pus amprenta asupra clipelor pe care le pastrez acum in suflet… asa ca… MULTUMESC PENTRU AMINTIRI!!

>>Articol preluat de pe un blog personal, mai vechi, care nu are niciun fel de legătură cu literatura. Vreau să readuc în atenţia publicului acele recenzii şi vreau să-mi creez o continuitate cu ce veţi mai găsi de aici înainte pe acest blog.<<

EmM

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Recenzii și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s